Să ne imaginăm următorul scenariu: o gaşcă veselă înregistrează un filmuleţ la o petrecere, apoi unul dintre ei îl postează pe internet (să zicem pe YouTube). A doua zi, cel care a ridicat filmuleţul pe internet este vizitat de nişte persoane morocănoase care întreabă dacă pentru muzica din fundal deţine drepturile de proprietate intelectuală. Numai că, aşa cum se întâmplă la toate petrecerile, muzica era format MP3, descărcată ilegal de pe internet. Atunci persoana care a postat filmuleţul pe YouTube este nevoită să plătească o amendă grasă (ori chiar să intre la închisoare pentru cinci ani)… Şi pentru „vizită” nu a fost nevoie de vreun mandat judecătoresc! Suportul legal: ACTA.
ACTA (Tratatului Comercial pentru combaterea Contrafacerilor) a fost semnat în secret de către România şi alte 21 de state europene pe data de 26 ianuarie 2012 la Tokyo. El fusese semnat deja, pe 1 octombrie 2011, de Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă şi Statele Unite. Textul tratatului poate fi descărcat în format PDF (tradus în toate limbile europene) de pe site-ul Comisiei Europene (adresa: http://ec.europa.eu/trade/creating-opportunities/trade-topics/intellectual-property/anti-counterfeiting/). Totuşi ACTA nu va putea intra în vigoare dacă nu va fi votat în Parlamentul European. PE a votat în noiembrie 2010 o rezoluţie în care s-a arătat împotriva ACTA, poziţie adoptată de eurodeputaţii români socialişti şi liberali, în timp ce popularii au votat contra rezoluţiei, deci pentru ACTA. Rămâne de văzut care va fi situaţia în mai, când acordul ajunge în PE, întâi în comisiile de specialitate şi apoi la votul plenului.
Până atunci: dezbateri publice. Cineva ar putea întreba: care e problema cu ACTA? Totuşi apără dreptul de proprietate intelectuală. Ce e rău în asta? Vrei să asculţi muzica lui The Doors? Cumperi CD-ul, nu descarci ilegal de pe internet! Aşa ajung şi mai mulţi bani la producătorii de muzică. Să dăm glas opozanţilor ACTA. Iată ce strigă aceştia: ACTA va da undă verde la abuzuri în numele protejării dreptului la proprietate intelectuală. Legi care să incrimineze traficul cu muzică, filme (sau medicamente generice, ACTA se referă şi la ele) există şi în momentul de faţă. Numai că nimeni nu poate bate la tine la uşă fără mandat judecătoresc să îţi verifice calculatorul. Ce se va întâmpla dacă ACTA va fi adoptată şi va deveni obligatorie? Poliţia internetului! Adică: furnizorii de internet (cei la care ne abonăm pentru a beneficia de internet) vor fi obligaţi să controleze pachetele care ies şi care intră în fiecare calculator (pentru a depista urme de conţinut piratat) şi vor instala diverse programe pe calculatoarele abonaţilor cu ajutorul cărora îi vor monitoriza. Altfel spus: gata cu internetul aşa cum îl ştim. Urmează: control strict, limitarea libertăţii de exprimare. Gata cu revoluţiile pe internet! Site-uri precum YouTube, Twitter sau Facebook vor fi grav afectate: acolo se vehiculează zilnic o cantitate impresionantă de informaţii pentru care nu există drepturi de proprietate intelectuală, dar care face parte din libera exprimare. Spre exemplu: partajezi o fotografie care ţi-a plăcut mult sau care îţi exprimă starea de moment; ori o piesă muzicală de pe YouTube (sau de pe „versiunea” lui românească: Trilulilu).
ACTA, după cum se precizează clar pe site-ul Comisiei Europene, nu aduce nimic nou în sfera legalităţii. Adică tot ceea ce era ilegal înainte de ACTA rămâne la fel, ceea ce era legal, rămâne legal. ACTA vine cu regulile mai stricte, cu obligativitatea furnizorilor de internet de a-şi monitoriza clienţii, cu posibilitatea de a fi vizitat sau amendat de către un producător muzical. Totul fără mandat judecătoresc!
Un argument sentimental contra ACTA: oare această stare de fapt, cea de azi, gri, în care ştim că e ilegal să ascultăm muzică piratată, dar nu putem fi traşi la răspundere, nu are şi aspecte pozitive? Nu sunt puţini cei care şi-au făcut educaţia muzicală (chiar şi vorbind de muzica clasică) folosind fişiere format mp3 descărcate ilegal de pe internet. Asta a contribuit la cultura lor generală, a însemnat un plus. Nu îşi permiteau să cumpere discurile originale. Aceeaşi situaţie şi cu filmele. Puneţi pasionaţii să le cumpere: dacă îşi câştigă banii din cultură, nu îşi vor permite! O reglementare prea strictă a drepturilor de proprietate intelectuală înseamnă şi restrângerea circulaţiei actului cultural… Cei care sunt pro ACTA spun că prin adoptarea acestei legi vor ajunge mai mulţi bani la artişti, deci că ACTA va încuraja cultura. Criticii tratatului spun că banii vor ajunge nu la artişti, ci doar la marii producători în domeniu…
*articol publicat în revista Dunărea de Jos nr.121, martie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu