Premiul revistei ,,Argeş” la ,,Tudor Arghezi”

Am primit premiul revistei ,,Argeş” (Piteşti) la Festivalul Internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”. Lista premianţilor este aici.

1. Premiul “OPERA OMNIA”

atribuit unor scriitori străini de prestigiu internaţional:

Bengt Berg, Suedia

Lidija Dimkovska, Macedonia/ Slovenia

2.Premiul “OPERA OMNIA”

atribuit unor scriitori români de prestigiu:

Ion Pop (critică literară)

Aurel Pantea (poezie)

3. Premiul pentru promovarea operei argheziene:

Mircea M. Pop, Germania

Adam Puslojic, Serbia

Gelu Costea, România

4. Premiul “OPERA PRIMA” (debut în volum):

LaurenţiuBelizan, Buzău

5. Premiul pentru volum în manuscris:

Radu Niţescu, Bucureşti

6. Premiile pentru grupaj poezie:

Premiul I- Mihai Gheorghe, Motru

Premiul al II-lea  şi Premiul revistei ,,Ramuri” Craiova- Lupaşcu Ana-Maria, Suceava

Premiul al III-lea- Andreea Teliban, Bucureşti

Menţiune – Andra Gabriela Prodea, Bucureşti

Premiul revistei ,,Acolada” Satu-Mare - Marina Popescu, Bucureşti

Premiul revistei ,,Argeş”, Piteşti – Andrei Velea, Galaţi

7.Premiul pentru Arghezologie:

Ela Iakab, Lugoj, volumul “Deşertăciune şi asceză”

Poeme în "Actualitatea literară"

Mi-au apărut câteva poeme în "Actualitatea literară", nr.19-20, aprilie-mai 2012.
Revista o poate fi citită în format electronic aici.

O noua lectura la Cubul Critic

Cubul critic Oblio – lectură publică de poezie

Festivalul Naţional al Cărţii „Axis Libri”, ediţia a IV-a,Galaţi, 23-27 mai 2012
organizat sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional

Loc:
Aleea Domnească, zona pietonală dintre ”P-uri”


Duminică, 27 mai 2012, orele 11:30: Cubul critic Oblio – lectură publică de poezie.
(Andrei Velea, Octavian Miclescu, Leonard Matei, Marius Grama, a.g. secară. Prezintă: a.g. secară)

Serile de Literatură ale Revistei Antares, 26 mai- 3 iunie 2012

Revista Dunarea de Jos, nr.123, mai 2012

Open publication - Free publishing - More cultura

Profilul meu pe OperaScrisa.Ro

Andrei Velea

Originalul

Andrei Velea s-a născut la 3 februarie 1980, Galaţi. A absolvit Facultatea de Studii Economice Galaţi (Informatică economică). Lucrează ca informatician pentru Wind River Systems România (Galaţi). A debutat cu poeme în revista „Şcoala gălăţeană” (2001), iar cu proză în revista „Caligraf” (Alexandria, 2011).

Cărţi de poezie publicate: „Gimnastul fără plămâni” (Ed. Centrului Cultural Dunărea de Jos, Galaţi, 2010) şi „Hotel în Atlantida” (Ed. Fundaţiei culturale Antares, Galaţi, 2011). A publicat poezii şi proze scurte în mai multe reviste din ţară, între care: „Poesis”, „Poezia”, „Litere”, „Argeş”, „Oglinda Literară”, „Dacia Literară” etc. În momentul de faţă colaborează la revista „Dunărea de Jos” (cronici de carte). A primit mai multe premii pentru debut şi pentru proză, dintre care cele mai importante sunt: „Porni Luceafărul” (debut, 2011), Premiul Uniunii Scriitorilor Filiala Sud-Est (debut, 2011), Marele Premiu „Eusebiu Camilar”, secţiunea proză, 2011.

Proiecte de viitor: A finalizat şi a predat la editura „Brumar” al treilea volum de poeme (intitulat „Lumea e o pisică jigărită”). Cartea ar trebui să apară în toamna anului 2012, iar lansarea să aibă loc la Târgul de Carte „Gaudeamus”. De asemenea, caută o editură pentru ediţia integrală a poemelor din seria „Omul Vag” (o parte dintre ele au apărut în cartea de debut). În paralel lucrează la un volum de proză scurtă pe care intenţionează să-l publice în 2013.

(blog: http://andreivelea.blogspot.com/ ; e-mail: avelea@gmail.com)

Primul invitat la dialog al OPERA SCRISA. RO!

Am onoarea de a fi primul invitat la dialog al OPERA SCRISA. RO!!!

“Când te ocupi de lumea spiritului, îţi cultivi un anumit dispreţ faţă de lumea materială”

Posted by root on 4/22/12 • Categorized as Opera Zoom

Primul invitat la dialog al OPERA SCRISA. RO este poetul Andrei Velea, originar din Galaţi. După două volume de poezie, acesta are în pregătire un al treilea, care continuă teme şi obsesii din primele volume. În momentul debutului, a. g. secară nota: “Rareori un debut în volum este atât de consistent, cartea fiind un exemplu elocvent despre ceea ce poate “produce” dragostea de viaţă şi de literatură…” Andra Rotaru a dialogat cu Andrei Velea, în exclusivitate pentru OPERA SCRISA. RO

Ai publicat două volume de poezie, eşti prezent în antologii, ai publicat şi critică literară. Trăieşti din ceea ce scrii? Desigur, ai observat că unii scriitori primesc mai mulţi bani din drepturile de autor decât alţii. Cum îţi explici?
Nu, nu trăiesc din scris. Mai mult: dacă ar fi să trag o linie, ar rezulta „profit negativ”. Ca să nu mai spun de efort, de timpul investit… Dar este o mare pasiune, nu am văzut-o până acum ca pe o „sursă de venituri”. Asta nu înseamnă că scriitorii trebuie să ignore aspectele financiare. Până la urmă, a fi scriitor profesionist înseamnă (şi) să trăieşti din scris. Un fotograf profesionist trăieşte din fotografie, un actor din reprezentaţiile de pe scenă. Ca să încerc o explicaţie la ceea ce spui tu, cred că, pur şi simplu, unii scriitori sunt mai atenţi la aspectele financiare, îşi negociază mai bine contractele şi urmăresc dacă le sunt respectate clauzele. Pe alţii (între care mă număr şi eu astăzi) nu îi interesează deloc (sau prea puţin) aspectele financiare, astfel că se aleg cu mai puţini bani de pe urma muncii lor.
Galaţiul este, în ultimul timp, un spaţiu în care se întâmplă multe evenimente literare. Ai fost printre participanţii la evenimentul „11-Poezia campioană la Galaţi”, cu ocazia Zilei Mondiale a Poeziei. Cât de benefic e un astfel de eveniment pentru scriitori, pentru editori, pentru distribuitorii volumelor de poezie?
Mi-e greu să le estimez impactul… Eu am participat la evenimentul de care aminteşti la invitaţia Florinei Zaharia. Am acceptat deoarece proiectul mi s-a părut foarte interesant. Am fost organizaţi ca o echipa de fotbal şi am recitat poeme în trei licee din Galaţi. Peste tot am fost primiţi în săli pline ochi de elevi. O reuşită! E clar că aşa creştem, ca scriitori, în „vizibilitate”. Teoretic asta ar trebui să se „simtă” în vânzările de carte. Asta doar teoretic, pentru că practic…
Una dintre obsesiile primului tău volum, „omul vag”, redă „incapacitatea omului de a se ancora în repere pe care să le gândească prin propriile forţe”.
Eu cred foarte mult în critică. Nu numai în critica literară, care e un domeniu particular. În „Omul vag” am încercat să critic mentalităţile comune. E drept că nu am făcut-o în sensul de „critică pozitivă, constructivă”, ci mai degrabă ca „pamflet”, „ironie acidă”, „satiră”. M-am gândit că poate aşa va fi mai „vizibil”. În cartea „Gimnastul fără plămâni” sunt aproximativ douăzeci de poeme în ciclul „Omul Vag”. Am mai găsit între timp alte poeme vechi, tot din aceeaşi serie. Mă gândesc să le public împreuna cu cele din cartea de debut. Un volum numit simplu: „Omul Vag”. Eventual împreună cu nişte grafice faine.
Cel de al doilea tău volum de poezie continuă cronologic poemele din primul volum, acestea fiind „Gimnastul fără plămâni” şi „Hotel în Atlantida”.
Şi încă nu am reuşit să ajung „la zi”… Chiar şi a treia carte va conţine poeme scrise înainte de apariţia primului volum. Asta se întâmplă când momentul debutul este amânat prea mult timp… Dar „Lumea e o pisică jigărită” (editura Brumar) va conţine în primul rând poeme noi, scrise în ultimii doi ani. Reiau tematica criticii mentalităţilor printr-un ciclu „cinic”, intitulat sugestiv: „De dragoste, din Fukushima”.
Scrii şi critică literară, nu doar poezie. Ajută critica literară poezia si viceversa, când te situezi în ambele tabere? Există şi efecte secundare?
E prea mult spus „critică literară”. Sunt recenzii de carte (poezie). E drept că încerc o analiză mai consistentă, nu am o abordare „impresionistă”. Dar de aici până la critica literară este o distanţă mare! Eu cred că ajută, da. Te face să înţelegi mai bine „misterele” creaţiei. Eu am o abordare mai raţională, mai intelectuală, atât prin formaţia profesională (informatician), cât şi, pur şi simplu, prin firea mea. Îmi place să „disec” creaţiile altora, să le „cercetez interioarele”.
Efecte secundare? Cred că riscul este să devii prea „metodic” în poezie. Asta mi s-a reproşat mereu, cum că aş fi „rece”. Dar asta este abordarea mea. Îmi plac mult ideile şi chiar şi în poezie pun mai mult accentul pe ele, uneori în detrimentul „sentimentului”.
Ai fost inclus, de curând, în antologia „Cuvinte noi pe Domnească”, apărută la Centrul Cultural Dunărea de Jos. Volumul reuneşte 23 de poeţi gălăţeni. Chiar tu ai scris că în Galaţi a fost „ratat” momentul douămiismului. Ce-i uneşte pe cei antologaţi, care sunt elementele comune sau ce-i diferenţiază?
Galaţiul nu are nici un douămiist. A fost „ratat” momentul, aşa e. Însă acum privim cu speranţe către o eventuală generaţie 2010. După douămiişti, care au avut un nucleu tare, un cenaclu, un manifest (sau mai multe), urmează, se pare, o generaţie care nu mai crede în manifeste literare şi nici chiar în ideea de generaţie literară. Deci criteriul antologiei noastre nu a fost unul „estetic”. Am strâns între copertele ei majoritatea tinerilor scriitori din Galaţi. Un mic „document” care să pună bazele unei „promoţii 2010” în Galaţi. Cât despre elementele care ne apropie sau care ne diferenţiază, asta se va vedea abia mai încolo. Trebuie puţină distanţare.
Sunt mulţi scriitori care nu cunosc drepturile ce le revin în urma publicării unui volum sau articol, fie că acestea au ISBN sau ISSN. Unde crezi că este veriga slabă, sunt predispuşi artiştii, în general, la o altă formulă de a înţelege cele lumeşti?
Poate că şi asta, da. Aud frecvent printre scriitori formule precum „nu scriu pentru bani” sau „eu nu vând cărţile, ci le ofer”. Când te ocupi de lumea spiritului, îţi cultivi un anumit dispreţ faţă de lumea materială, de bani. Totuşi un strop de pragmatism nu strică nici măcar poeţilor… Problematica drepturilor de autor nu este cunoscută. Cel puţin printre tinerii scriitori. Există o lipsă de informare şi de transparenţă. O situaţie „gri”, eu aşa o văd. Dacă o întreţine cineva în mod intenţionat, nu pot spune. În tot acest context, o iniţiativă precum „Opera Scrisă.ro” poate fi fermentul instaurării unei situaţii de normalitate. O mai bună reprezentare a scriitorilor în raport cu editurile (şi cu celelalte instituţii implicate), precum şi mai multă promovare. Mi-aş dori (dar poate că deja este luat în calcul) şi câteva seminarii pe problematici privind drepturi de autor, împreună cu materiale introductive, scurte şi la obiect, disponibile pe site. Felicitări pentru iniţiativă şi mult succes în activitate!

Un mic premiu la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”

Am câștigat un mic premiu (poezie) la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”: Premiul revistei „Târnava” Tg. Mureş. Felicitări tuturor premianților!


Articol original aici.

La Sebeş s-au desemnat câştigătorii celei de-a XXXII-a ediţii a Festivalului Internaţional „Lucian Blaga” (6-9 mai 2012). Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş şi Consiliul Judeţean Alba.
Lucrările din concursul festivalului au fost cântărite atent de un juriu format din:
Preşedintele juriului: Aurel Pantea, redactor şef al revistei „Discobolul”; secretarul juriului: scriitorul Ion Mărgineanu. Membrii juriului: Ioan Bâscă, consilier cultural Consiliul Judeţean Alba; scriitorul Ion Miloş; Oana Dubleş, reprezentant Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba Iulia; Gheorghe Maniu, preşedintele Fundaţiei Culturale „Lucian Blaga” Sebeş; Rodica Hăprean, Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeş.

I.Premii pentru creaţie literară şi plastică:

MARELE PREMIU al Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, acordat de Consiliul Judeţean Alba lui Deniz Otay (Suceava)
Premiul I, acordat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş: Delia Marilena Grosu (com. Comisani, jud. Dâmboviţa)
Premiul II, acordat de Fundaţia Culturală „Lucian Blaga” Sebeş: Aida Hancer (Suceava)
Premiul III, acordat de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”Alba Iulia: Dana Daea (Drobeta Turnu Severin)
Premiul revistei „Discobolul” din Alba Iulia: Miruna Ştefana Belea (com. Ulmi, jud. Dâmboviţa)
Premiul revistei „Acasă”: Radu Niţescu (Bucureşti)
Premiul revistei „Familia” Oradea: Irina Roxana Georgescu (Medgidia, jud. Constanţa)
Premiul acordat de Ziarul „INFORMAŢIA” Alba Iulia: Any Drăgoianu (com. Ţânţăreni, jud. Gorj)
Premiul revistei „Târnava” Tg. Mureş: Andrei Velea (Galaţi)
Premiul acordat de Ziarul „Unirea” Alba Iulia: George Baciu (localitatea Domneşti, jud. Argeş)
Premiul revistei „Poesis” din Satu Mare: Ion Maria (Craiova)
Premiul acordat de Clubul Rotary: Marilena Anda Voican (Sighişoara)
Premiul pentru eseu, acordat de Fundaţia Culturală „Lucian Blaga” Sebeş: Adina Voica Sorohan (Sebeş, jud. Alba)
Premiul pentru eseu, acordat de Editura „Ardealul” din Tg. Mureş: Lucian Gruia (Bucureşti)
Premiul pentru debut editorial în poezie: Teodor Laurean Tătaru (satul Meşcreac, comuna Rădeşti, jud. Alba)

Premii pentru creaţie plastică
Premiul II: Adina Romanescu (Bucureşti)
Premiul III: Alexandru Andrei Mărcuş (Bucureşti).

II.În afara concursului au mai fost acordate alte premii şi distincţii, devenite tradiţie în cadrul Festivalului Internaţional Blaga:
Premiile festivalului (trofeele „Mirabila Sămânţă”)
Premiul „Lucian Blaga”: Gheorghe Grigurcu
Premiul „Alma Mater”: Ioan Mariş
Premiul pentru exegeză-Filosofie: Mihai Cimpoi
Premiul pentru exegeză-Poezie: Vasile Fanache
Premiul pentru exegeză-Dramaturgie: Lucian Bâgiu
Premiul pentru traducerea operei blagiene: Adam Puslojic
Premiul „Biblios”: Mioara Pop
Premiul pentru editarea operei blagiene: Consiliul Judeţean Alba
Premiul Fundaţiei „Lucian Blaga” Sebeş: Dorli Blaga
Premiul „Ex Aequo”: Ironim Muntean
Premiul „Lucia Mureşan” pentru interpretare artistică: Elena Anghel.

Alte premii:
Premiul pentru promovarea valorilor culturale româneşti: Felicia Colda, Monica Avram, Nicolae Dabija, Vasile Tărâţeanu, Arcadie Suceveanu, Ilie Luceac.

Cărţi premiate în festival:
D. Vatamaniuc: „Lucian Blaga. Contribuţii documentare la biografia sa şi a
operei”
Constantin Cubleşan: „Lucian Blaga dramaturgul”
Eugeniu Nistor: „Conceptul de spaţiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga”
Mircea Popa: „Lucian Blaga şi contemporanii săi”
Ion Mărgineanu: „Ceremonia paginii. Ceasul care nu apune”
Zenovie Cârlugea: „Lucian Blaga – sfârşit de secol, început de mileniu”
Luminiţa Cebotari: „Fermentul expresionist în teatrul blagian”.

Membrii juriului care au acordat premiile tradiţionale ale festivalului au fost:
Radu Totoianu, directorul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeş; Mioara Pop, directorul Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba; Gheorghe Maniu, preşedintele Fundaţiei Culturală „Lucian Blaga” Alba; poetul Ion Mărgineanu, reprezentantul Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România; Ioan Bâscă, consilier cultural al Consiliului Judeţean Alba.

Revista Dunarea de Jos, nr.122, aprilie 2012

Open publication - Free publishing - More cultura

Lectura Elena Catalina Deca si Ioana Andrada Tudorie la Cubul Critic Oblio

De pe Domnească, pe Gabroveni!

Poezia gălăţeană, aplaudată în picioare la Bucureşti

* Poeţii din antologia Centrului Cultural, cenaclurile „N&S” şi „Oblio”, folkişti gălăţeni, în spectacol

„Seară Gălăţeană” în capitală, sub generosul generic „Pariu pe Prietenie”: Cenaclul bucureştean „Bocancul literar” a cedat duminică „sscena” şi a invitat pe tinerii poeţi gălăţeni la mansarda de spectacol al cunoscutului  Mojo Music Club din Bucureşti, de pe Gabroveni, într-o formidabilă „Seară gălăţeană”. Foarte bine aplaudată pe parcurs de publicul-gazdă şi, la final, aplaudată în picioare. „Echipa de şoc din Galaţi a reuşit să cucerească publicul bucureştean. Muzică şi poezie de calitate pe scena din Mijo Club. Ne-aţi umplut sufletele de bucurie cu frumuseţea voastră spirituală!” – ne-a transmis pe loc, „cu admiraţie”, Claudia Mirela Petre, realizatorul emisiunii „Vieţi între coperte” la Radio ROMatthy, care crede că gălăţenii au câştigat pariul pe prietenie. 

Alături de amfitrioni, poeta gălăţeancă Simona Toma a citit de fiecare dată fragmente poetice după care, odată ghicit autorul, acesta venea la microfon cu un poem din antologia „Cuvinte noi pe strada Domnească: generaţia 2000 – 2010”, editată recent de Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi. Tinerii poeţi fin cenaclurile „Noduri şi Semne”, Cubul critic „Oblio”, de la Casa de Cultură a Studenţilor – Adrian Haidu, Alexandru Maria, Laurenţiu Pascal, Anca Şerban, Nicoleta Onofrei, Nona Tatiana Ciofu, Elena Donea, Florin Buzdugan, Simona Toma, Matei Leonard, Octavian Miclescu, Andrei Velea, Andra Pelineagra, au fost acompaniaţi de folkişti din Galaţi şi Brăila: Jenică (Harja) şi Comănel (Adrian Coman) din Trupa Verde, Hippie (Mihai Ungureanu), dar şi de cântăreţi bucureşteni. S-au cerut şi acordat autografe pe antologie.

Au fost alături, în „tribune”, poeţii Mihail Gălăţanu şi prieteni vechi ai Galaţiului –  poeţii Peter Sragher, Clara Mărgineanu şi alţii. Rar se întâmplă şi pe la noi aşa ceva (se întâmpla, pe vremuri, la Club T, de exemplu)! S-a construit un pod de poezie, oameni buni! Despre Galaţi, se poate vorbi, iată, frumos, şi fără cazul Boldea…

Victor Cilincă (articol apărut în cotidianul Viața liberă, ediția din 26 aprilie 2012)

Antologia Lira21 ("A treia carte. Poezii")

Coperta antologiei de poeme a site-ului literar Lira21. Mă număr şi eu printre cei prezenţi în cuprins. Felicitări scriitoarei Cristina Ştefan, care s-a ocupat de această antologie (şi care este fondatoarea site-ului Lira21), precum şi celor prezenţi în antologie!

Victor Cilincă - cronică la Serata Gălăţenă de la Pariul pe Prietenie